Eu și Banii | Un jurnal personal de aventuri financiare | Capitolul 5

Eu și banii | 5^th Oaza financiară și moneda locală

Încântați de progresul planului discutat, cei cinci prieteni se gândesc cu plăcere la distracția și aventura care urmează. Mânați înainte de ideea de a deveni inteligenți cu banii lor și de a găsi modalități creative în a-și atinge obiectivele financiare, au început investigațiile în teren.

Dintr-o întâmplare, tot povestind cu oamenii din sat, Ana descoperă că în trecut exista aici o modalitate inedită, distractivă și educativă de a explora lumea banilor. Probabil că totul a plecat de la povestea străveche a copacului cu frunze în formă de bani.

Un izvor oral arată cât de fascinați de ideea de a colecționa monede și de a învăța despre valoarea, istoria și semnificația lor erau sătenii localității din această vale.

Aflați la punctul de întâlnire, în acea după amiază de vineri, tinerii sunt pregătiți să împărtășească unii altora informațiile aflate în săptămâna care tocmai se încheiase.

Ana: Baba Dochia mi-a relatat că în trecut un grup de oameni din sat s-au gândit să înființeze o ˝oază a cunoașterii˝, care să atragă pasionații de numismatică. Ideea era că oamenii au decis să-și aducă colecțiile în oază, pentru a învăța diferitele valori nominale, exersa numărătoarea și identifica monedele rare din regiune. 

George: Uau! Am auzit un zvon la un moment dat. Cred că aveam cam 10 ani când tatăl meu l-a provocat pe bunicul să-i spună despre istoria monedelor acestui loc, cum au fost introduse pentru prima dată în comunitate și cum au evoluat acestea de-a lungul timpului.

Ada: Pare un subiect educativ.

Daniel: Chiar așa este! Uite, eu am aflat că tatăl bunicului meu și prietenii săi, la vremea aceea, se implicau voluntar în activități precum sortarea, curățarea sau reconstituirea și catalogarea colecțiilor de monede aduse în oază de sătenii din vale și de peste deal. Așa, ei au învățat destul de rapid arta clasificării monedelor, evaluarea stării și identificării valorii acestora.

Rareș: Din ceea ce spuneți, eu extrag ideea că povestea subliniază puterea curiozității personale, valoarea muncii în echipă și mai ales, deschiderea la cooperare în oaza cunoașterii, dar și în relație cu oamenii din împrejurimi.

Ada: Oare ce s-a ales de această oază? Unde ar putea fi colecția de monede, cronicele și scrierile vremii, și cum le-am putea folosi pentru a învăța mai mult?

George: Probabil că nimeni nu știe, dar putem explora în continuare. Îmi pot închipui că acești bani străvechi ne-ar putea ajuta să înțelegem care ar putea fi impactul factorilor economici actuali asupra valorii banilor în timp.

Daniel: Mă gândesc la un lucru. Suntem foarte familiarizați cu banii de hârtie pe care îi folosim astăzi în viața cotidiană, însă banii nu au existat întotdeauna sub această formă. Proful de istorie ne-a spus că de-a lungul evoluției omenirii au existat diferite forme de bani care au jucat rolul de a facilita tranzacțiile economice.

Ana: Îmi place subiectul. Cum facem să aflăm mai multe informații? Verișoara mea, care este studentă la istorie, mi-a spus recent că a dat la biblioteca universității peste un articol mai vechi care relata apariția în trecut a unei monede comunitare locale, chiar în comuna noastră.

George: Așa ceva ar putea fi unic în țara noastră! Am fost la un eveniment susținut de un ONG unde am aflat despre unele comunități din Europa, SUA și chiar din Africa, care au introdus monede de schimb emise local, cu scopul de a menține circulația banilor în satul sau orașul lor. Locuitorii pot schimba moneda națională pentru moneda comunitară, adesea la reducere. Bineînțeles că și sistemul fiscal este ușor modificat, pentru că circulația unei astfel de monede locale asigură prosperitatea micilor întreprinzători și protejează localnicii de volatilitatea economiei naționale.

Daniel: Dacă aici a existat o astfel de practică, înseamnă că avem o moștenire economică importantă, iar noi și toți tinerii din sat și din regiune ar trebui să ne lăsăm inspirați de aceste bune exemple de utilizare a banilor.

Ada: Am aflat și eu ceva. Uite, acum citesc pe net că monedele locale sunt o modalitate din ce în ce mai populară de a rezista valului de consum globalizat, de a promova economia locală și face ca banii să circule doar în comunitate.

Rareș: Acum conștientizez de ce fermierii și micii întreprinzători din zona noastră fac o promovare atât de susținută a inițiativei ˝Cumpărați produse locale˝. Bunicul nostru este un aprig susținător al acestei mișcări. Mă bucur că acum știu o parte din beneficiile pe care le aduce munca lui în comunitate. Sunt tare mândru de el! 

George: Felicitări! La fel de valoros, ca implicarea sătenilor noștri, mi se pare și faptul că prin limitarea utilizării monedelor comunitare la fermele și întreprinderile locale și independente, oficialitățile urmăresc să garanteze că o mai mare parte din valoarea unei anumite achiziții rămâne în cadrul comunității noastre.

Ada: Da, pare că banii sunt importanți pentru că ne permit să obținem lucrurile de care avem nevoie și pe care ni le dorim.

George: În plus, banii sunt un element crucial pentru indivizii dintr-o economie, deoarece oferă oamenilor valoare utilitară. Altfel spus, banii sunt o formă de plată convenită care este utilizată pentru satisfacerea nevoii sau dorinței omului în urma cumpărării și vânzării de bunuri și servicii.

Daniel: În plus, banii sunt utilizați pentru împrumuturi și rambursarea împrumuturilor.

Rareș: Tot ascultându-vă, îmi amintesc de la lecția ˝Banii pe înțelesul copiilor˝ că banii n-au fost de la bun început așa cum arată acum. Țin minte că am fost foarte mirat să aflu că primele monede de schimb n-au fost banii, ci blănurile de animale, cerealele și chiar pietrele. În zilele noastre nu cred că banii mai sunt doar monedă de schimb. Oare care sunt alte funcțiuni ale banilor?

Ada: Uite, pe net scrie că pentru ca banii să fie considerați un mijloc de schimb, trebuie să fie acceptați pe scară largă în economie pentru achiziționarea de bunuri și servicii.

George: Este important să reținem că banii își păstrează valoarea în comparație cu alte mărfuri. De exemplu, dacă am câștigat astăzi o sută de lei pentru implicarea într-un proiect de ecologizare, voi putea folosi acești bani în zilele sau săptămânile următoare, în timp ce dacă am câștigat din implicarea în proiect un cozonac și niște fructe, acestea au un termen de valabilitate limitat, până la care trebuie să consum acele produse, pentru că sunt perisabile și oricum nu le mai pot revinde.

Daniel: Înțeleg ce vrei să spui. Banii nu asigură stocarea valorii, deoarece inflația are un impact asupra puterii de cumpărare. Cu toate acestea, banii reprezintă un depozit de valoare eficient și suficient pentru utilizarea prevăzută.

Ana: Uouu ouuu… m-ați pierdut! Pe parcursul ultimelor 5 minute n-am înțeles nimic din ce ați vorbit voi doi aici. Luminați-mă, vă rog!

George: Vorbeam despre funcțiile banilor. Hai să vă dau un exemplu mai practic. Părerea mea este că banii servesc drept instrument comun de măsură pentru tranzacțiile economice. Imaginați-vă că mergeți la un magazin pentru a cumpăra o pereche de pantofi care sunt cotați la 40 de boabe de porumb, în timp ce la un alt magazin, aceiași pantofi sunt cotați la 25 de mere. Faptul că pantofii sunt listați în două forme diferite de plată face dificilă sau simplifică determinarea valorii reale a pantofilor?

Rareș: Hmmm… înclin să cred că în exemplul dat de tine, determinarea valorii reale a pantofilor este o sarcină dificilă.

Ana: Ok. Tot nu sunt lămurită dar am să mai citesc și sper că în continuare din dialogul nostru voi mai prinde unele idei. Ce îmi este mie foarte clar până acum, este că banii au diferite caracteristici asociate lor, care i-au făcut să fie acceptați pe scară largă.

Daniel: Corect! În plus, banii sunt făcuți să fie durabili, deoarece sunt necesari pentru o utilizare constantă. Totodată, sunt ușor de transferat dintr-un loc în altul, fiind împărțiți în diviziuni mai mici pentru a putea efectua tranzacții de orice valoare.

Ada: Ce altceva ar mai fi de spus despre bani? Cred că banii de aceeași valoare ar trebui să aibă același aspect în economie, iar forma lor să fie acceptabilă pentru toate părțile din economie.

George: Adaug și eu o informație importantă. Banii sunt disponibili în cantități limitate pentru ca aceștia să-și mențină valoarea. În caz contrar, o ofertă excesivă de bani duce adesea la pierderea puterii de cumpărare.

Daniel: Subiectul referitor la bani este foarte tare, dragii mei prieteni! Zic să ne documentăm mai mult. Vă propun ca până data viitoare când ne reîntâlnim aici, să venim fiecare cu câte o informație referitoare la istoria banilor.

PAGINĂ DE JURNAL | Istoria Banilor

Dacă ți-a plăcut dialogul personajelor noastre, te provoc acum să aduni și tu cât mai multe informații despre bani: curiozități și caracteristici, istoria schimbului de bunuri, evoluția de la monede la bancnote, cum a apărut moneda europeană, care sunt monedele pe care le-au avut în circulație statele membre UE, care sunt cele mai ciudate monede și bancnote care au existat în istoria mondială, cum deosebești o bancnotă adevărată de una falsă etc.

În plus, după ce citești mai mult, dacă te interesează, te provoc să-ți notezi care pot fi beneficiile creșterii cheltuielilor locale, prin introducerea unei monede comunitare.

Știai că…

Evoluția banilor constă într-o serie de modificări ale formei de mijloc de schimb acceptat de-a lungul istoriei.

Banii au trei funcțiuni: mijloc de schimb, rezervă de valoare și unitate de cont.

Caracteristicile banilor sunt durabilitatea, portabilitatea, divizibilitatea, uniformitatea, acceptabilitatea și oferta limitată.

Evoluția banilor a sporit eficiența economică prin reducerea costurilor de tranzacționare.

În lume există mai multe monede comunitare. Iată câteva dintre acestea, care funcționează și în prezent:

• moneda Lubeck City Currency, din Germany, datează din 1921, după Primul Război Mondial și a fost creată la solicitarea mai multor comunități urbane din Germania care aveau nevoie de o monedă mult mai stabilă decât cea națională.
• moneda locală Wirtschaftsring (WIR) în Elveția, datează din 1934 și în prezent funcționează pentru schimburile comerciale dintre IMM-uri.
• În 1982, a fost creat în Canada, la Vancouver, un sistem monetar comunitar de credit mutual – LETS;
• moneda locală Banco Palmas din Brazilia, care datează din 1998;
• moneda locală Tianguis Tlaloc, din Mexic, datează din 1998 și a fost sprijinită de guvern cu scopul de a reduce sărăcia.
• moneda Doole (puterea unității), numită Bon Community Currency, circulă în Dakar, Senegal, din 1998;
• moneda locală CHW în Elveția, care a fost introdusă începând cu 1999;
• moneda comunitară temporară, introdusă în Japonia, 1999, pentru ca economia să poată intra pe o cale de redresare după criza asiatică. Guvernul Japonez a cerut fiecărei comunități din întreaga țară să își conceapă propria monedă;
• moneda RGT Credito, din Argentina, a înflorit în 1999, iar în prezent este răspândită la nivel național și a devenit cel mai mare hipersistem monetar comunitar din lume, cu 500 de sisteme, 500.000 de membri și mai multe milioane de dolari americani în circulație în fiecare an;
• moneda comunitară Kud Chum “Bia” din Thailanda, introdusă în 2000 – guvernul a devenit temător și a acționat pentru a-i speria pe membrii comunității să nu folosească sistemul, dar proiectul continuă cu sprijinul primarului satului și al abatelui templului budist local;
• moneda comunitară BerkShares, din SUA, a fost lansată în septembrie 2006 în regiunea Berkshires din Massachusetts (acceptată de peste 400 de întreprinderi locale);
• moneda locală Túmin în Mexico, care datează din 2010 și este utilizată în 32 de regiuni, la nivel național;
• moneda locală Lira Bristol în UK, care datează din 2012, respectiv plata electronică locală Bristol Pay, care datează din 2022, ale cărei detalii nu au fost anunțate încă;
• moneda Bangla-Pesa și Sarafu în Kenya, datează din 2013.