{"id":88,"date":"2022-05-26T09:17:54","date_gmt":"2022-05-26T09:17:54","guid":{"rendered":"http:\/\/doron"},"modified":"2024-09-12T19:37:34","modified_gmt":"2024-09-12T19:37:34","slug":"de-ce-sa%cc%86-facem-edu-fin-copiilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/silviabogdan.ro\/de-ce-sa%cc%86-facem-edu-fin-copiilor\/","title":{"rendered":"De ce sa\u0306 facem educa\u021bie financiar\u0103 copiilor"},"content":{"rendered":"\n

<\/p>\n\n\n\n

COPII COOL CU BANII LOR<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Educa\u021bia financiar\u0103 timpurie ar trebui s\u0103 fie un demers sus\u021binut de to\u021bi juc\u0103torii pie\u021bei financiare dar totodat\u0103 \u0219i de \u00eentreaga societate civil\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cre\u0219terea nivelului de educa\u021bie financiar\u0103 este, \u00een opinia majorit\u0103\u021bii speciali\u0219tilor, un obiectiv major \u0219i imediat pentru to\u021bi contributorii ecosistemului financiar. Aceasta mai ales \u00een condi\u021biile actuale c\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia doar 22% dintre cet\u0103\u021beni sunt considera\u021bi educa\u021bi financiar, \u021bara noastr\u0103 ocup\u00e2nd astfel ultimul loc din Europa. <\/p>\n\n\n\n

Oamenii cu venituri reduse \u0219i nivel sc\u0103zut de educa\u021bie tind s\u0103 aib\u0103 rate sc\u0103zute de economisire. Acest aspect creeaz\u0103 un ciclu vicios de investi\u021bii reduse, venituri mici, lips\u0103 de fonduri de rezerv\u0103 \u0219i economii insuficiente. Pentru a-\u021bi cre\u0219te ratele de sporire a veniturilor este necesar\u0103 cre\u0219terea economiilor proprii. Economiile mai mari creeaz\u0103 un cerc virtuos de cre\u0219tere autosus\u021binut\u0103 a veniturilor \u0219i automat, cre\u0219terea nivelului de trai al familiilor.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, \u00een condi\u021biile cre\u0219terii interesului \u0219i posibilit\u0103\u021bii popula\u021biei de a pune bani deoparte, dar \u00een absen\u021ba cuno\u0219tin\u021belor financiare, rom\u00e2nii r\u0103m\u00e2n captivii economiilor \u0219i nu v\u0103d oportunitatea investirii inteligente a banilor de care dispun, pentru a-\u0219i cre\u0219te bun\u0103starea personal\u0103 pe \u00eentreaga perioad\u0103 a vie\u021bii, p\u00e2n\u0103 dup\u0103 v\u00e2rsta pension\u0103rii. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceste condi\u021bii, educa\u021bia financiar\u0103 pentru copii, este esen\u021bial\u0103. Aceasta trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 c\u00e2t mai devreme posibil. Societ\u0103\u021bile dezvoltate au ajuns s\u0103 aib\u0103 cre\u0219tere economic\u0103, tocmai datorit\u0103 educa\u021biei financiare introduse de timpuriu \u00een educa\u021bie, \u00eenc\u0103 de la gr\u0103dini\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

La v\u00e2rsta copil\u0103riei, cei mici pot \u00eenv\u0103\u021ba educa\u021bia financiar\u0103 prin intermediul pove\u0219tilor, jocului \u0219i implic\u0103rii directe \u00een activit\u0103\u021bi cotidiene care implic\u0103 decizii \u0219i alegeri financiare reale. Astfel, copiii, acompania\u021bi de p\u0103rin\u021bi lor, de exemplu, au ocazia s\u0103 practice cu recuren\u021b\u0103 concepte serioase care-i ajut\u0103 s\u0103 \u00eenve\u021be pentru \u00eentreaga lor via\u021b\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Presupun c\u0103 majoritatea rom\u00e2nilor, \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 nu discute niciodat\u0103 despre finan\u021bele personale. Banii sunt o problem\u0103 a individului sau cel mult a cuplului, un subiect care a devenit tabu \u0219i tinde s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 a\u0219a dac\u0103 nu \u00een\u021belegem importan\u021ba dialogului pe tema banilor, \u00een familie, \u00eenc\u0103 de timpuriu. La noi este foarte prezent\u0103 filozofia conform c\u0103reia, copiii nu trebuie s\u0103 aib\u0103 grija banilor, iar p\u0103rin\u021bii ar trebui s\u0103 nu discute cu ei sau \u00een prezen\u021ba lor despre veniturile, investi\u021biile sau economiile pe care le de\u021bin. Posibil ca pentru unii aceast\u0103 abordare s\u0103 func\u021bioneze pe termen scurt, dar nu-i o abordare tocmai s\u0103n\u0103toas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a \u00een\u021belege cum func\u021bioneaz\u0103 conceptul de bun\u0103stare personal\u0103 \u0219i cum se r\u0103sfr\u00e2nge aceasta asupra oamenilor din jur, este important ca tinerii s\u0103 \u00eenve\u021be cum s\u0103-\u0219i creeze premize folosindu-se \u0219i de bani, pe \u00eentreaga perioad\u0103 a vie\u021bii lor.<\/p>\n\n\n\n

Clar, \u00eenainte de orice cheltuial\u0103, prima regul\u0103 pe care copilul ar putea s\u0103 o exploreze este conceptul de \u201ec\u00e2\u0219tig\u201d, urmat de economisire. La v\u00e2rsta adolescen\u021bei, vor putea aprofunda conceptul de economisire, ca prim\u0103 etap\u0103 \u00een procesul de investire a banilor pe termen lung \u0219i foarte lung.<\/p>\n\n\n\n

Conceptul de \u201eviitor\u201d este fundamental \u00een educa\u021bia financiar\u0103. De exemplu, procesul de economisire necesit\u0103 ca un copil s\u0103 diferen\u021biere \u201eacum\u201d de \u201emai t\u00e2rziu\u201d, precum \u0219i faptul de a \u00een\u021belege no\u021biunea de \u201e\u00eent\u00e2rziere a satisfac\u021biei\u201d pentru a fi dispus \u0219i capabil s\u0103 refuze o mic\u0103 recompens\u0103 \u00een prezent pentru o recompens\u0103 mai mare \u00een viitor.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 la v\u00e2rsta de 4-5 ani, copiii sunt foarte limita\u021bi \u00een a putea distinge no\u021biunile cu privire la viitor. Chiar nici la v\u00e2rst\u0103 de 7 ani nu pot judeca timpul viitor de peste o lun\u0103, dar se pare c\u0103, la aproximativ 8 ani, c\u00e2nd devin capabili s\u0103 reproduc\u0103 din memorie lunile anului \u00een ordine, copiii \u00eencep s\u0103 judece \u00een mod consecvent perioadele lunilor viitoare \u00een cursul unui an.<\/p>\n\n\n\n

Plec\u00e2nd \u00een incursiunea noastr\u0103 de la aceast\u0103 stare de fapt, v\u0103 propun s\u0103 vedem cum am putea crea copiilor no\u0219tri, \u00eenc\u0103 de timpuriu, instinctul de a pune deoparte o sum\u0103 de bani, oric\u00e2t de mic\u0103. A dezvolta un astfel de comportament copilului t\u0103u, este cel mai important pas \u00een \u00eenv\u0103\u021barea no\u021biunilor fundamentale financiare pentru \u00eentreaga sa via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Conform studiilor, modelarea comportamentelor de c\u0103tre adul\u021bi este un mijloc puternic de sus\u021binere a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii la copii. Este bine de \u0219tiut c\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea prin experimentare, \u00een special pentru copiii mici, este \u00eentotdeauna mai puternic\u0103 dec\u00e2t \u00eenv\u0103\u021barea prin instruire \u00een diverse situa\u021bii. Cu \u00eenv\u0103\u021barea experien\u021bial\u0103, copiii \u00ee\u0219i pot controla incon\u0219tient procesele cognitive, emo\u021bionale \u0219i motiva\u021bionale, pentru a \u00eenv\u0103\u021ba inten\u021bionat. <\/p>\n\n\n\n

Dezvoltarea \u00eenclina\u021biilor \u0219i proceselor mentale \u0219i a comportamentelor asociate acestora \u00een timpul copil\u0103riei timpurii implic\u0103 nu doar construirea unei capital intelectual pentru viitor, ci \u0219i premise pentru folosirea adecvat\u0103 a cuno\u0219tin\u021belor necesare rezolv\u0103rii problemelor, utiliz\u0103rii ra\u021bionamentului inten\u021bionat \u0219i planific\u0103rii anticipate.<\/p>\n\n\n\n

Nivelul de implicare al p\u0103rin\u021bilor, monitorizarea \u0219i obiectivele acestora, valorile \u0219i aspira\u021biile \u00een raport cu educa\u021bia copilului lor depinde de o serie de factori, inclusiv statutul socio-economic. Practicile \u0219i stilurile parentale \u00een leg\u0103tur\u0103 cu activit\u0103\u021bile copiilor lor din primii ani de via\u021b\u0103 au o influen\u021b\u0103 puternic\u0103 asupra dezvolt\u0103rii capacit\u0103\u021bii cognitive a copilului. <\/p>\n\n\n\n

Sprijinirea copiilor mici \u00een \u00eenv\u0103\u021barea exercit\u0103rii unui control con\u0219tient asupra propriilor decizii, mai degrab\u0103, dec\u00e2t alegerea \u201eautomat\u0103\u201d a celei mai imediate sau mai atractive op\u021biuni, poate avea succes.<\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103 un exemplu. Mul\u021bi copii primesc un \u201ec\u00e2\u0219tig\u201d regulat sub forma \u201ebanilor de buzunar\u201d de la p\u0103rin\u021bii lor \u0219i, prin urmare, \u00een\u021belegerea referitoare la venit este modelat\u0103 de aceast\u0103 practic\u0103 cultural\u0103. \u00cen perspectiva copiilor mici, banii de buzunar sunt adesea privi\u021bi ca un semn al recompensei pe care le-o acord\u0103 p\u0103rin\u021bii lor pentru c\u0103 s-au conformat unei situa\u021bii, c\u0103 au fost cumin\u021bi, de exemplu. <\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, copiii mici este pu\u021bin probabil s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 aloca\u021bia ca pe o form\u0103 de venit, de\u0219i devin con\u0219tien\u021bi destul de rapid de faptul c\u0103 adul\u021bii au servicii sau afaceri aduc\u0103toare de venit \u0219i c\u0103 timpul acestora este comensurat contra unor sume de bani.<\/p>\n\n\n\n

De aceea, a vorbi despre diferitele tipuri de joburi pe care le ocup\u0103 adul\u021bii \u0219i a face referire la diferitele sume de bani care le sunt acordate pentru diferite responsabilit\u0103\u021bi asumate, este o modalitate valoroas\u0103 de a sensibiliza copiii cu privire la \u201ec\u00e2\u0219tigurile\u201d ob\u021binute \u00een familie \u0219i \u00een consecin\u021b\u0103, alocarea acestora pe cheltuieli. <\/p>\n\n\n\n

Faptul de a \u00eencuraja copilul s\u0103 aib\u0103 \u201eserviciu\u201d la scar\u0103 mic\u0103 \u00een gospod\u0103rie pentru care poate ob\u021bine bani de buzunar poate fi o metod\u0103 prin care p\u0103rin\u021bii introduc copiilor lor conceptul de a \u201ec\u00e2\u0219tiga\u201d bani \u00een schimbul investi\u021biei de timp \u0219i efort pentru o recompens\u0103 financiar\u0103 a\u0219teptat\u0103, care n-are leg\u0103tur\u0103 cu faptul de a fi \u201ecuminte\u201d. Pe m\u0103sur\u0103 ce copiii avanseaz\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103, experiment\u00e2nd aceast\u0103 form\u0103 de schimb, au mai multe oportunit\u0103\u021bi de a-\u0219i regla \u00een\u021belegerea asupra modului \u00een care pot c\u00e2\u0219tiga bani. <\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, dac\u0103 copiii sunt implica\u021bi \u00een procesul de luare a deciziilor astfel \u00eenc\u00e2t ei pot \u00een\u021belege care este recompensa pe care urmeaz\u0103 s\u0103 o primeasc\u0103 ulterior, actul de \u00eent\u00e2rziere este realizat cu mai mult succes (Webley 1996).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te economisirea, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd copilul nu a ajuns la un anumit nivel de dezvoltare a func\u021biilor sale executive, acesta este incapabil s\u0103 planifice \u0219i s\u0103 \u00eent\u00e2rzie satisfac\u021bia.<\/p>\n\n\n\n

Conform mai multor studii, copiii ader\u0103 unor comportamente simple de \u201eeconomisire\u201d nu pentru c\u0103 \u00een\u021beleg conceptele din spatele acestei forme de \u201e\u00eent\u00e2rziere a satisfac\u021biei\u201d, ci pentru c\u0103 le place s\u0103 participe la un comportament \u201esimilar adul\u021bilor\u201d sau doresc s\u0103 se conformeze a\u0219tept\u0103rilor p\u0103rin\u021bilor lor (de ex. Deci, Connell \u0219i Ryan 1989; Moller, Deci, Ryan, 2006).<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 cu diferite ocazii copilul t\u0103u \u201ec\u00e2\u0219tig\u0103\u201d sume de bani, creeaz\u0103-i contextul \u00een care este dispus s\u0103 depoziteze \u00eentr-o pu\u0219culi\u021b\u0103 sau borcan transparent cel pu\u021bin 80% din suma respectiv\u0103. Pentru c\u0103 noi oamenii suntem creaturi vizuale, pe m\u0103sur\u0103 ce copilul va vedea cum cre\u0219te suma de bani \u00een pu\u0219culi\u021ba sa sau cum se umple borcanul s\u0103u, se va entuziasma \u0219i va c\u0103uta s\u0103-\u0219i exerseze comportamentul de a economisi \u0219i \u00een viitorul recent. Pentru a capitaliza pe bucuria economisirii, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd adaug\u0103 bani \u00een pu\u0219culi\u021b\u0103 sau borcan, provoca\u021bi-v\u0103 copilul s\u0103 numere banii pe care i-a economisit p\u00e2n\u0103 la acel moment. Apoi, colabora\u021bi cu scopul de a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103-\u0219i stabileasc\u0103 un obiectiv viitor care presupune economisirea cu un scop precis. Ar fi de preferat s\u0103 \u00eenve\u021be cum s\u0103-\u0219i foloseasc\u0103 banii pentru a face bani \u0219i nu doar s\u0103 s\u0103 se g\u00e2ndesc\u0103 la cum ar putea s\u0103 cheltuie banii economisi\u021bi cu at\u00e2ta trud\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dar de ce i-ai solicita copilului t\u0103u s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre o mic\u0103 recompens\u0103 acum \u0219i o recompens\u0103 mai mare pentru mai t\u00e2rziu?<\/p>\n\n\n\n

Unii copii au dificult\u0103\u021bi \u00een a \u00een\u021belege c\u0103 banii trebuie \u201epl\u0103ti\u021bi\u201d \u00eentr-o tranzac\u021bie, iar pentru a fixa aceast\u0103 no\u021biune, poate fi util pentru p\u0103rin\u021bi s\u0103 ini\u021bieze situa\u021bii \u00een care \u00ee\u0219i \u00eencurajeaz\u0103 copiii s\u0103 foloseasc\u0103 bani reali pentru a face cump\u0103r\u0103turi. P\u0103rin\u021bii ar putea planifica drumuri speciale la cump\u0103r\u0103turi cu scopul \u201eachizi\u021bion\u0103rii unui singur produs\u201d pentru a consolida acest concept de schimb; a oferi copilului 5 lei pe care s\u0103-i cheltuiasc\u0103 pe un obiect, presupune c\u0103 acesta va trebui s\u0103 se concentreze cu aten\u021bie asupra alegerii pe care o va face, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu fie dezam\u0103git mai t\u00e2rziu \u0219i s\u0103-\u0219i doreasc\u0103 s\u0103 renun\u021be la suma primit\u0103 de la p\u0103rintele s\u0103u doar pentru c\u0103 suma este subdimensionat\u0103 dorin\u021bei lui\/ei. Totodat\u0103, este esen\u021bial s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 pentru a-\u0219i cump\u0103ra un obiect mai scump este important s\u0103 economiseasc\u0103 \u00eenainte \u0219i doar atunci c\u00e2nd are to\u021bi banii s\u0103 cumpere obiectul respectiv. \u00cen acela\u0219i timp, este important s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 odat\u0103 cheltui\u021bi, cei 5 lei vor \u201edisp\u0103rea definitiv\u201d din bugetul familiei.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a-\u0219i motiva copiii s\u0103 \u201epractice\u201d a\u0219teptarea p\u00e2n\u0103 la momentul economisirii sumei de bani de care are nevoie pentru a-\u0219i putea cump\u0103ra obiectul dorit, p\u0103rin\u021bii pot ini\u021bia activit\u0103\u021bi tangibile. O ideea poate fi realizarea unui grafic de economii, \u00een care copilul indic\u0103 c\u00e2\u021bi bani a economisit p\u00e2n\u0103 la un moment dat (de exemplu, color\u00e2nd sec\u021biunile respective pe grafic) \u0219i c\u00e2t ar trebui s\u0103 mai economiseasc\u0103 (acestea r\u0103m\u00e2n\u00e2nd necolorate p\u00e2n\u0103 la un moment viitor).<\/p>\n\n\n\n

Tipul acesta de experien\u021be le poate demonstra copiilor c\u0103 este posibil, ca \u00een timp, s\u0103 nu \u00ee\u0219i poat\u0103 permite o anumit\u0103 achizi\u021bie sau s\u0103 nu poat\u0103 ob\u021bine bani atunci c\u00e2nd vor avea nevoie, din lips\u0103 de timp sau de efort. \u00cen acela\u0219i timp, \u00een astfel de ocazii pot con\u0219tientiza c\u0103 nu-\u0219i pot permite tot ceea ce \u00ee\u0219i doresc, \u0219i c\u0103 alte persoane pot face asta bine merci. <\/p>\n\n\n\n

Cu aceste experien\u021be, p\u0103rin\u021bii pot oferi copiilor lor un cadru cognitiv, \u00een care pot explora idei referitoare la egalitate sau inegalitate, corectitudine sau incorectitudine, \u00een lumea financiar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Adaug c\u0103 diferite studii arat\u0103 faptul c\u0103 cei mici pot fi ajuta\u021bi s\u0103 fac\u0103 alegeri \u00een ceea ce prive\u0219te \u00eent\u00e2rzierea situa\u021biilor de satisfac\u021bie, dac\u0103 \u00eenva\u021b\u0103 strategii pentru a-\u0219i sprijini p\u0103rin\u021bii \u00een procesul de rezolvare a \u00eent\u00e2rzierii. <\/p>\n\n\n\n

Astfel, p\u0103rin\u021bii pot distrage copilul de la dorin\u021bele lui imediate de a cheltui, determin\u00e2ndu-l s\u0103 planifice \u0219i s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la o alternativ\u0103 atractiv\u0103 (cum ar fi mersul la plimbare cu bicicleta), care ajut\u0103 copilul s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 orice \u00eenclina\u021bie de a lua o decizie impulsiv\u0103. <\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 idee ar fi ca p\u0103rintele s\u0103-\u0219i coopteze copilul \u00een realizarea unui joc care implic\u0103 monedele \u0219i bancnotele de bani \u0219i \u00eencurajarea acestuia de a colec\u021biona c\u00e2te una din diferitele valori emise,  \u0219i valute disponibile, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 vedea \u0219i apoi, recunoa\u0219te, diferitele imagini sau simboluri de pe fiecare.<\/p>\n\n\n\n

Totodat\u0103, p\u0103rintele poate fi \u00eenso\u021bit de copil la magazin cu scopul de a-\u0219i demonstrarea deciziile de cump\u0103rare. \u00cenainte de a merge la magazin, copilul ar putea fi implicat de p\u0103rin\u021bi s\u0103 ajute la \u00eentocmirea unei liste de cump\u0103r\u0103turi cu articolele necesare pentru cas\u0103. Listele \u00eei ajut\u0103 pe oameni s\u0103 acorde prioritate obiectelor necesare sau dorite, planific\u00e2nd c\u00e2t s\u0103 cheltuiasc\u0103, regl\u00e2nd astfel instinctul de a nu cheltui excesiv.<\/p>\n\n\n\n

Apoi, \u00een func\u021bie de bugetul prestabilit, p\u0103rintele \u00ee\u0219i poate \u00eencuraja copilul s\u0103 stabileasc\u0103 \u00eempreun\u0103 costul pe care \u0219i-l poate permite familia pentru fiecare produs \u00een parte. Sugerez chiar o c\u0103utare direct \u00een online, pentru ca acesta s\u0103 poat\u0103 descoperi pre\u021burile pie\u021bei \u0219i chiar s\u0103 poat\u0103 face compara\u021bii \u00eentre produsele puse pe list\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Con\u0219tientizarea pre\u021burilor articolelor, compararea produselor \u0219i a pre\u021burilor acestora, alegerea articolelor mai pu\u021bin costisitoare sau care se afl\u0103 \u201ela reducere\u201d, stabilirea valorii co\u0219ului de cump\u0103r\u0103turi, num\u0103rul produselor \u0219i valoarea maxim\u0103 a sumei de bani pe care familia \u00ee\u0219i propune s\u0103 o cheltuiasc\u0103 cu aceast\u0103 ocazie, pot fi decizii \u00een care copilul poate observa la \u00eenceput \u0219i apoi, participa activ. <\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103 \u00eenc\u0103 un exemplu: Faptul de a merge la film la cinematograf, implic\u0103 nu doar pre\u021bul biletului, ci bani pentru combustibilul autoturismului sau costul biletului de transport \u00een comun, pre\u021bul gust\u0103rilor \u0219i b\u0103uturilor servite \u00een sala de cinema, timpul investit cu deplasarea \u0219i vizionarea filmului, dar \u0219i energia fiec\u0103ruia. D\u0103-i tema de a calcula bugetul acestui mod de petrecere a timpului liber, apoi, discuta\u021bi concret care-i suma pe care familia ar trebui s\u0103 o cheltuiasc\u0103. Afl\u0103 de la el\/ea dac\u0103 merit\u0103 \u201echeltuiala\u201d sau dac\u0103 exist\u0103 alternative mai pu\u021bin costisitoare de a-\u0219i petrece timpul liber, iar banii respectivi ar putea fi \u201eeconomisi\u021bi\u201d pentru viitor (achizi\u021bii importante de folosin\u021b\u0103 \u00eendelungat\u0103 sau investi\u021bia \u00eentr-un fond de rezerv\u0103 pentru studii) sau redirec\u021biona\u021bi pentru o cauz\u0103 social\/umanitar\u0103 (dona\u021bie individual\u0103).<\/p>\n\n\n\n

Cu o astfel de abordare, copilul poate \u00eenv\u0103\u021ba o lec\u021bie financiar\u0103 important\u0103; c\u0103 decizia apar\u021bine propriei persoane referitor la cum alegi s\u0103 procedezi dac\u0103 nu ai suficien\u021bi bani pentru a cump\u0103ra un anumit articol, c\u0103 po\u021bi alege \u00eentre dou\u0103 op\u021biuni diferite de pre\u021b, c\u0103 po\u021bi cump\u0103ra un articol similar dar mai pu\u021bin costisitor, sau chiar po\u021bi am\u00e2na cump\u0103rarea pentru o dat\u0103 ulterioar\u0103, c\u00e2nd ai economisit suficient de mul\u021bi bani pentru acea achizi\u021bie, sau poate chiar s\u0103 renun\u021bi la acea achizi\u021bie care \u00een timp se dovede\u0219te a fi doar un moft. <\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum pute\u021bi observa cu u\u0219urin\u021b\u0103, punctul central al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii copiilor cu privire la bani \u0219i finan\u021be, \u00eel reprezint\u0103 faptul de a construi \u00eenv\u0103\u021barea copilului pas cu pas, astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103  aib\u0103 ocazia s\u0103 experimenteze mai degrab\u0103 procesul sau ideea \u0219i nu s\u0103 i se spun\u0103 ce s\u0103 fac\u0103 sau s\u0103 nu fac\u0103 din punct de vedere financiar.<\/p>\n\n\n\n

Am c\u0103utat s\u0103 v\u0103 ar\u0103t c\u0103 p\u0103rin\u021bii au la \u00eendem\u00e2n\u0103 oportunit\u0103\u021bi multiple de a crea spa\u021bii experien\u021biele pentru copiii lor, \u00een care ace\u0219tia pot afla implica\u021biile financiare mai largi pe care le acomodeaz\u0103 deciziile financiare cotidiene sau ocazionale. Doar propria experien\u021b\u0103 \u00eei poate determina pe oameni, indiferent de v\u00e2rsta pe care o au, s\u0103 fie mai con\u0219tien\u021bi de alegerile financiare pe care le fac \u0219i cum acestea le pot influen\u021ba viitorul.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u00cenva\u021b\u0103-\u021bi copiii s\u0103 c\u00e2\u0219tige bani cu inteligen\u021b\u0103, s\u0103-i economiseasc\u0103 cu consecven\u021b\u0103 \u0219i s\u0103-i cheltuie cu \u00een\u021belepciune!<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cazul \u00een care consideri c\u0103 opinia ta poate fi valoroas\u0103 pentru comunitatea oamenilor preocupa\u021bi de educa\u021bia financiar\u0103, ne po\u021bi l\u0103sa comentariul t\u0103u mai jos.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

COPII COOL CU BANII LOR
\nEduca\u021bia financiar\u0103 timpurie ar trebui s\u0103 fie un demers sus\u021binut de to\u021bi juc\u0103torii pie\u021bei financiare dar totodat\u0103 \u0219i de \u00eentrega societate civil\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":8473,"featured_media":1268,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[11,9],"tags":[],"class_list":["post-88","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-educatia-financiara-timpurie","category-educatie-financiara"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/silviabogdan.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88"}],"collection":[{"href":"https:\/\/silviabogdan.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/silviabogdan.ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/silviabogdan.ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8473"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/silviabogdan.ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=88"}],"version-history":[{"count":10,"href":"https:\/\/silviabogdan.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1269,"href":"https:\/\/silviabogdan.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88\/revisions\/1269"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/silviabogdan.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1268"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/silviabogdan.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/silviabogdan.ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=88"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/silviabogdan.ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}