Eu și banii | Un jurnal personal de aventuri financiare | Capitolul 6

Eu și Banii | 6^th O VESTE NEAȘTEPTATĂ

Era duminică și era târg. Piața plină de forfotă era o simfonie de culori vibrante, cu tarabe împodobite cu fructe și legume proaspete, colorate multicolor precum curcubeul, cu aroma de mirodenii care plutea în aer și cu sunetul vocilor sătenilor care se târguiau creând o melodie plină de viață.

Ada aștepta cu nerăbdare să-l întâlnească pe George să povestească împreună despre scoici, pietre, boabe de cafea, bani electronici și carduri bancare. Dar George n-a apărut în acea zi și nici în următoarea săptămână.

Neliniștită și puțin furioasă s-a decis să meargă la bunicii lui. Așa a aflat că George era acasă îngrijindu-și bunul prieten, pe Sorin, care avusese un accident teribil. Pasionat și practicant asiduu de parkour, Sorin a executat o schemă nouă, pe care nu o exersase suficient înainte de concursul la care s-a înscris pe ultima sută de metri. Obsedat de ideea de a arăta ce poate și încrezător în propriile forțe, Sorin a ales să improvizeze mai mult decât este permis în această probă atletică care implică în mod obișnuit deplasare, alergare, sărituri, rostogoliri și cățărare dintr-un punct în altul într-un mediu urban. O singură clipă de neatenție a condus la dezastru. Din fericire, acum este în recuperare și doctorii sunt de părere că-și va reveni complet. Rămâne de văzut dacă se va reîntoarce la același stil de viață sau dacă Sorin va alege să-și schimbe complet abordarea.

Ziua ploioasă părea să oglindească situația tristă pe care o aflase Ada, cu nori negri care se profilau deasupra capului și picături de ploaie care dansau în iarba proaspăt cosită, subliniind parcă urgența învățării despre protecția financiară, integritatea corporală și asigurarea sănătății.

Pe măsură ce norii se risipeau, mirosul proaspăt al naturii se amesteca cu prezența liniștitoare a siguranței. Petalele florilor străluceau picurate de ploaia care tocmai a fugit la orizont, reflectând viitorul luminos care îi aștepta pe George și Ada, care își doreau cu ardoare să simtă impactul unor alegeri financiare sănătoase.

Revenit la bunici, afectat vizibil de situația în care se află prietenul său, George i-a povestit Adei toată întâmplarea. Partea neștiută este că Sorin fusese la un concurs în Polonia și din nefericire nici el și nici părinții lui nu s-au gândit să achiziționeze o asigurare de călătorie care să includă și componenta pentru sporturi extreme. În lipsa acestui document, familia a fost nevoită să plătească o sumă extrem de mare pentru serviciile medicale de care a beneficiat Sorin în străinătate. Această situație le-a dezechilibrat complet bugetul financiar al familiei. 

George: Aceasta este o situația pe care nu mi-am imaginat-o vreodată. Habar n-aveam că dacă n-ai o asigurare de călătorie și te afli într-un astfel de eveniment poți să cheltui atât de mult. Îmi este greu să admit că mi se poate întâmpla mie sau familiei mele, dar cred că accidentul lui Sorin ar trebui să ne pună pe gânduri. Asigurările n-ar trebui să lipsească din planul nostru financiar!

Ada: Te rog fii mai explicit! Eu nu am călătorit până acum în afara granițelor țării. De ce aș avea nevoie de o asigurare?

George: Acesta este doar un exemplu, Ada. Cred că este momentul să ne gândim la ce ni s-ar putea întâmpla nouă și familiilor nostre pe parcursul vieții și ca atare, ne-ar putea încurca socotelile financiare.   

Ada: Dă-mi un exemplu concret, te rog! Aș vrea să înțeleg.

George: Tatăl tău are un autoturism. Are asigurare?

Ada: Da, are o asigurare care se numește RCA.

George: Super! Are și Casco?

Ada: Ce-i un Casco? Nu cred că are. În orice caz, eu n-am auzit acest termen până în prezent.

George: RCA este o asigurare auto obligatorie, pe când Casco este o asigurare auto facultativă. Pe cea din urmă, poți să o ai sau să nu o ai. Însă, dacă nu o ai și înregistrezi un eveniment auto nedorit, în loc ca Asiguratorul să preia riscul, tu trebuie să plătești întreaga reparație. S-ar putea ca factura de plată să fie extrem de costisitoare.

Ada: Pare complicat! Să înțeleg că asigurările îți oferă posibilitatea de a diminua sau atenua unele riscuri?

George: Exact! Practic, Asiguratorul preia riscul, iar posesorul poliței plătește în schimb contravaloarea poliței respective.

Ada: Interesant! Habar n-aveam. Constat acum că sunt asigurări și pentru alte evenimente. Mi-ai spus de cea de călătorie și acum de acest Casco. Am să-mi întreb profa de economie despre asigurări.

George: Da, eu zic că este un subiect bun de povestit la școală și în familie. Uite, noi avem asigurată casa în care locuim, părinții mei au asigurări de viață și pensie Pilon 2 și 3, mașina are RCA și Casco, bineînțeles. Inclusiv bicicleta mea este asigurată. Chiar și telefonul mobil.

Ada: Uau! Foarte tare! Dar dacă furtuna sparge unul dintre geamuri, Asiguratorul îți dă bani pentru unul nou?

George: Depinde. Dacă ferestrele sunt asigurate, da. Dacă nu sunt, atunci ai avea nevoie de un fond de rezervă.

Ada: Iar începi cu fondurile?! M-ai înnebunit cu atâtea fonduri. Acesta ce mai este?

George: Fratele meu Mihai, este student. Îi place mult kaiting-ul și de aceea, ca să-și poată cumpăra versiuni îmbunătățite de echipament și în plus, să poată pleca oricând cu prietenii lui în zone cu vânt puternic, și-a constituit un fond pe care-l accesează doar cu acest scop și numai atunci când suma necesară îi este insuficientă.

Ada: Pfff… acum că spui, să știi că și bunicul are un astfel de fond de rezervă. Ține banii într-un plic, la îndemână. Dar niciodată nu se atinge de el. Spune că aceia sunt ˝bani albi pentru zile negre˝.

George: Ha, ce expresie! Mult sens găsesc în ceea ce spui. Până la urmă exact asta face un fond de rezervă. Te ajută să ˝parchezi˝ bani undeva, într-un plic, într-o pușculiță sau într-un cont, pentru a avea acces la ei doar atunci când ai maximă nevoie de ei. De preferat ar fi să uiți de ei. De altfel, am auzit că valoarea unui fond de rezervă este recomandat să fie valoarea a șase venituri nete lunare.

Ada: Altfel spus, dacă alocația mea este 256 lei lunar, valoarea fondului de rezervă ar trebui să fie 1.536 lei. Wow! Ce de bani! Cu banii aceștia mi-aș putea cumpăra o grămadă de materiale.

George: Hei, hei! Stai așa, că nu-i așa! Calculul tău este corect, dar alocația ar putea să fie doar pentru tine, pentru a o folosi după vârsta de 18 ani. N-ar trebui să te atingi de ea până atunci. Îți poți face un fond de rezervă punând deoparte, lună de lună, un procent din banii de buzunar, de exemplu.

Ada: Măi, tu mă disperi! Ce sumă crezi că am eu în banii de buzunar. O nimica toată. Ai mei îmi dau 50 lei pe săptămână. Am 10 lei pe zi, pentru școală. Câți bani îți imaginezi tu că aș putea pune deoparte din suma aceasta infimă?

George: Nu știu, asta doar tu ești în măsură să stabilești! Îți pot spune însă cum procedez eu. Primesc și eu de la ai mei tot 50 lei pe săptămână. Lunea, pun 5 lei în pușculiță, 5 lei într-un borcan pe care am pus eticheta fond de rezervă pentru urgențe, 5 lei într-un alt borcan pe care l-am etichetat ˝dorințe˝. Concret, îmi rămân maxim 5 lei/zi pentru cele 7 zile ale săptămânii. Să știi că mă descurc și chiar economisesc suplimentar. M-am învățat să-mi iau la școală un sandwich de acasă și chiar un termos cu apă sau suc. Abonamentul de transport mi-l plătesc ai mei, deși m-am gândit serios ca începând cu semestrul următor să merg la școală pe jos, cu bicicleta sau cu trotineta. Mi-ar lua maxim 30 minute, în fiecare zi, dus-întors.

Ada: Păi, ce câștigi așa? Ți-ai propus să faci economie familiei?

George: Pot face asta, da. Chiar îmi doresc să-i ajut pe ai mei. Doar că am negociat cu ei, și au fost de acord, ca acea sumă să mi-o dea în continuare, dar pe cardul meu bancar.

Ada: Tu ai card bancar?

George: Desigur! Poți avea și tu. Orice tânăr, chiar dacă are vârsta sub 14 ani, poate avea card bancar și chiar un cont de economii asociat. Bineînțeles, contul este administrat de părinți sau aparținători, până împlinești vârsta de 18 ani. În plus, la banii pe care îi lași acolo, vei primi dobândă. Lună de lună primești dobândă la ce ai economisit, inclusiv la dobânda acumulată până la data dobânzii curente. Îți dai seama câți bani vei putea strânge așa după un număr de ani?

Ada: Super! Pare o modalitate facilă de a pune banii în siguranță și de a-i înmulți. Nu prea înțeleg eu cum este treaba asta cu dobândă la dobândă, dar am să-i spun mamei.

George: Mă bucur să aud că vrei să faci asta! Nici eu nu știu foarte multe cum funcționează dar mi-am propus să calculez câți bani pot acumula pentru viitor dacă procedez așa cum ți-am sugerat și ție.

Ada: Spune-mi, te rog! Câți bani ai economisit până acum?

George: Am strâns deja 18.250 lei, la care an de an am primit dobândă. Pot spune că suma este mult mai mare. În orice caz, economisesc de la vârsta de 4 ani și ori de câte ori primesc o sumă de bani neașteptată o virez acolo. Sunt foarte mândru că am ales să fac asta.   

La malul apei, salcia maiestuoasă stătea înaltă, cu ramurile sale întinzându-se ca un baldachin protector. Ada și George au rămas sprijiniți de trunchiul întortocheat, contemplând parcă conceptul de securitate financiară. La fel cum salcia a rezistat furtunilor, ei căutau să înțeleagă importanța construirii, prin economisire, a unei fundații puternice pentru neprevăzut.