Piața Muncii a Viitorului, Tinerii Contemporani și Tranziția către Era Industrială 5.0

#EVOLUȚIA CĂTRE INTERSECȚIONALITATE

În același timp, o temă comună în literatura de specialitate este aceea conform căreia tinerilor cu competențe greu de obținut li se oferă locuri de muncă cu normă întreagă și salarii bune, în timp ce tinerilor cu competențe ușor de înlocuit sunt adesea mai puțin pe deplin integrați la locul de muncă, lucrează ca angajați cu fracțiune de normă sau zilieri doar atunci când angajatorul are nevoie de ei și sunt plătiți semnificativ mai puțin.

În marea lor majoritate, futurologii sunt de acord că ˝schimbările care vor avea loc pe piața muncii a viitorului vor fi semnificative, substanțiale și vor necesita probabil ca o mare parte a forței de muncă să se angajeze în reconversie profesională, recalificare și învățare pe tot parcursul vieții˝.

Din fericire, prin faptul că Industria 5.0 reflectă o concentrare pe valoarea eminamente socială și pentru că oamenii sunt văzuți ca active umane, companiile care nu iau în considerare dimensiunea de intersecționalitate în programele interne de promovare a diversității și incluziunii pot pierde în cele din urmă din cauza fluctuației ridicate a personalului supracalificat.

˝Intersecționalitatea este un orizont, care luminează moduri de gândire care nu au fost încă realizate˝.

Pare că într-o lume industrială hiper-tehnologizată, dominată de bărbați caucazieni heterosexuali, înțelegerea și susținerea intersecționalității este o temă extrem de importantă.

Intersecționalitatea adresează natura interconectată a discriminării și a dezavantajului întâlnite la școală, la locul de muncă și în societate. Aceasta mă provoacă să afirm că organizațiile sunt datoare să ia măsuri specifice pentru a crea un loc de muncă mai incluziv și mai echitabil pentru tinerii contemporani.

Acum, mai mult ca niciodată, este momentul oportun pentru a adresa potențialul intersecționalității și a înțelege arhitectura complexă a inegalităților sociale și economice și de a opera schimbări profunde orientate spre justiție socială.

Intersecționalitatea recunoaște faptul că fiecare dintre oameni deține o combinație unică de identități, modelată de factori precum rasa, genul, sexualitatea, etnia, abilitățile, statutul socio-economic și multe altele. Studiile de specialitate arată că aceste identități nu există în mod izolat, ci se intersectează și interacționează unele cu altele, modelând experiențele și oportunitățile oamenilor în moduri extrem de profunde.

Cercetătorii sunt de părere că recunoscând și abordând dimensiunile identității și discriminării, care se intersectează, companiile și echipele executive ar putea înțelege modul în care pot construi o bază de incluziune autentică, dincolo de simbolism. Culoarea pielii, sexul, prezența dizabilităților și orientarea sexuală, toate interacționează și influențează dramatic experiența trăită de oameni și contribuie la rezultate inegale în moduri care nu pot fi atribuite doar unei singure dimensiuni.

Efectele intersecționalității se resimt la locul de muncă, acolo unde angajații care fac parte din două sau mai multe categorii subreprezentate se confruntă cu opresiunea și lipsa de oportunități în moduri specifice.

Cinci efecte negative ale intersecționalității la locul de muncă, sunt:

1. Inegalitatea salarială.
2. Lipsa de dezvoltare profesională, pentru toți angajații sau reconversie profesională, recalificare pentru cei care au nevoie.
3. Discriminarea la angajare și inechitățile în materie de șomaj.
4. Creșterea hărțuirii sexuale și tolerarea buliyingului.
5. Variația ratei cifrei de afaceri, din cauza părăsirii organizației a anumitor categorii de angajați.

În concluzie, intersecționalitatea pare o temă importantă de abordat începând de la vârf, în organizațiile viitorului. Prejudecățile inconștiente, fac ca talentele din intersecții să le fie deseori invizibile directorilor executivi și managerilor de rang înalt, iar primul pas care normalizează intersecționalitatea organizațională este acela de a pune în aplicare programe de diversitate și incluziune cu obiective măsurabile, cu scopul de a crea și perfecționa soluții inovatoare și semnificative care să includă cu adevărat pe toată lumea.

Până de curând, oamenii își petreceau cea mai mare parte a timpului deservind clienții, însă, în viitor, după toate aparențele, relațiile ar putea să fie la fel de importante ca și produsele și serviciile oferite. Totodată, oamenii lucrau la un singur loc de muncă în cea mai mare parte a vieții lor profesionale, în viitor, o mare parte a forței de muncă va lucra probabil pentru sine, respectiv la mai mulți angajatori, simultan. În plus, oamenii erau definiți de titlul ocupației lor, în viitor vor fi definiți și redefiniți de competențele pe care le au și de modul în care își vor promova competențele căutate de ceilalți. Nu în cele din urmă, atunci când performai excesiv și deveneai ˝cineva˝, erai cunoscut ca acel tip de individ model; în viitor, este probabil ca oamenii să continue să devină noi versiuni ale lor în fiecare zi, pe măsură ce învață continuu și deprind noi competențe.