Piața Muncii a Viitorului, Tinerii Contemporani și Tranziția către Era Industrială 5.0

INDUSTRIA 5.0 | Indiferent care va fi raportul dintre job-urile eliminate și cele nou create, companiile capabile să devină mai centrate pe om, mai rezistente la șocuri externe și mai durabile vor fi cel mai probabil vârful de lance al soluțiilor viitoare, în timp ce unele care nu vor reuși să țină pasul, au toate șansele să stagneze sau chiar să falimenteze, din păcate.

#PIAȚA MUNCII A VIITORULUI

Piața muncii se schimbă ireversibil, provocând deja perturbări semnificative în arhitectura locurilor de muncă, deschizând noi perspective cu privire la cum vor arăta ocupațiile și profesiile, ce competențe vor fi necesare cu precădere și cum s-ar putea pregăti tinerii pentru o muncă productivă într-un viitor în care vor avea multiple oportunități ocupaționale și chiar mai multe cariere de-a lungul vieții.

Tranziția către Revoluția 5.0 este considerată a fi similară cu Revoluția 4.0, pentru că ambele concepte se referă la actuala schimbare fundamentală a lumii noastre economice către o nouă paradigmă. Cu toate acestea, Industria 5.0 este un concept mai complex, pentru că prevede o transformare fundamentală a modului nostru de viață, a peisajului educației și a muncii, a afacerilor, a societății.

În timp ce Industria 4.0 s-a axat pe tehnologii precum digitalizarea lumii fizice și big data, Industria 5.0 adaugă în ecuație aspectele umane, de mediu și de comunitate. Industria 5.0 reflectă trecerea de la o concentrare pe valoarea economică la o concentrare pe valoarea eminamente socială, cu scopul de a crește bunăstarea valorii societale.

Acum, mai mult ca niciodată, accentul radical este pus pe reorientarea obiectivelor de bază ale companiilor și industriilor. Revoluția 5.0 oferă o nouă viziune asupra industriilor care repoziționează rolul și contribuția companiilor în societate.

Altfel spus, Revoluția 5.0 promovează reintroducerea oamenilor și a minților în structura industrială.

Industria 5.0 plasează bunăstarea angajatului/colaboratorului în centrul procesului de producție, promovează utilizarea noilor tehnologii pentru a oferi prosperitate dincolo de locurile de muncă oferite sau creșterea economică planificată și în același timp, impune respectarea limitelor de producție în directă corelație cu capacitatea reală a planetei. 

Mai mult decât atât, Industria 5.0 ˝pune în mod specific cercetarea și inovarea în slujba tranziției către o industrie mondială centrată pe om, rezilientă și durabilă˝, care, desigur, nu ar putea exista fără industria 4.0, care a adus automatizarea majorității proceselor.

Această stare de fapt, permite oamenilor să intervină acolo unde este necesar, dincolo de automatizarea excesivă, pentru a încorpora gândirea critică și adaptabilitatea, profitând în același timp de utilizarea inteligenței artificiale în procesul decizional, a roboților în execuția operațiunilor de precizie și IoT pentru a conecta mașinile și oamenii, într-un mod colaborativ.

  • Inteligența artificială a început să fie utilizată pentru a automatiza sarcinile, a îmbunătăți procesul decizional și a personaliza produsele și serviciile.
  • Robotica este utilizată pentru a îndeplini sarcini precise, riscante, repetitive sau plictisitoare.
  • Internet of Things (IoT) este utilizat pentru a conecta mașinile, dispozitivele și oamenii, pentru a crea un ecosistem de producție mai interconectat, gestionat mai inteligent.

Opinia generală este că, în viitor, oamenii, în locurile de muncă, trebuie să lucreze cu mașinile, mai degrabă decât să concureze cu acestea. Colaborarea dintre oamenii și roboții de pe procesele industriale deschide oportunitatea introducerii de noi metodologii și concepte pentru a gestiona o nouă forță de muncă, care nu include doar oameni și roboți, ci și coboți (roboți colaborativi). 

 

Pregătirea pentru Industria 5.0 | by Supplyframe

Îmbunătățirea lanțurilor de producție cu sisteme inteligente, cu mixul potrivit de oameni și coboți industriali specializați, creează companiilor oportunități reale pentru ca acestea să se concentreze eminamente pe creșterea potențialului cerebral și a creativității umane.

Odată cu intrarea în Revoluția 5.0, domeniul programării, al controlului sistemelor inteligente și al tehnologiilor emergente, conform tuturor opiniilor, vor necesita abilități umane, aptitudini tehnice și competențe digitale specifice de înaltă performanță.

Am putea spune că acestea pot fi suficiente motive pentru a justifica necesitatea creării mai multor locuri de muncă decât eliminării lor până în 2030.

Statistici recente, publicate în raportul Forumului Economic Mondial, din Mai 2023, ne arată că Industria 5.0 ar putea elimina până la 83 de milioane de locuri de muncă până în 2030.

Cel mai rapid eliminate se preconizează a fi rolurile deținute de muncitorii convenționali din fabricile care automatizează procesele, personalul TESA (birou sau secretariat), casieri, funcționari bancari și asimilați, servicii poștale etc.

Totodată, același raport arată că Industria 5.0 ar putea crea până la 69 de milioane de noi locuri de muncă, până în 2030. Rolurile ocupaționale cu creștere rapidă par a fi  specialiștii în inteligență artificială și învățare automată, specialiștii în sustenabilitate, analiști de informații în afaceri etc.

Strict matematic, după toate aparențele, piețele globale ale forței de muncă se vor contracta cu 14 milioane de locuri de muncă în următorii cinci-șapte ani, în condițiile actuale.

 

Ce dezvăluie raportul privind viitorul locurilor de muncă 2023 | by World Business Watch

Însă, indiferent care va fi raportul dintre job-urile eliminate și cele nou create, companiile capabile să devină mai centrate pe om, mai rezistente la șocuri externe și mai durabile vor fi cel mai probabil vârful de lance al soluțiilor viitoare, în timp ce unele care nu vor reuși să țină pasul, au toate șansele să stagneze sau chiar să falimenteze, din păcate.

Industria 5.0 impune companiilor 3 mari strategii:

1. Strategia centrării pe om | Face ca oamenii să nu mai fie văzuți ca resurse, ci ca adevărate active umane. În noua paradigmă, organizațiile vor servi oamenii, creând valoare adăugată pentru angajații și colaboratorii lor, cu scopul de a atrage și a păstra cei mai buni profesioniști din domeniu. Astfel, talentul nu va mai fi folosit doar pentru a crea avantaj competitiv și valoare mai mult pentru clienți, manageri și acționari.

2. Strategia axată pe reziliență | Caută să anticipeze și să reacționeze la orice criză pentru a asigura stabilitatea în perioadele dificile.

Cercetări recente ne arată că o concentrare asupra agilității și flexibilității poate face companiile mai puțin rezistente la șocuri externe. Companiile care încă urmăresc îmbunătățirea eficienței și optimizarea profiturilor, nu dezvoltă și nu consolidează capacitatea acestora de a deveni reziliente.

3. Strategia bazată pe sustenabilitate | Urmărește să facă lumea un loc mai bun, companiile devenind parte a soluției, prin a fi active și agile în procesul de facilitare a unor schimbări pozitive.

Simpla declarație de bun-simț în ceea ce privește obiectivele de sustenabilitate prin “spălare ecologică”, respectiv reducerea, minimizarea sau atenuarea daunelor climatice sunt inițiative organizaționale care de acum aparțin doar trecutului. În Industria 5.0, societatea are nevoie de mai multă valoare adăugată din partea companiilor decât prin inițiative de tipul: Responsabilitate Socială Corporativă (CSR); Corporate Volunteering; Mediu, Social, Guvernanță (ESG) sau Oameni, Plante și Profit (Triple Bottom Line). 

 

#TINERII CONTEMPORANI

Dar ce vor însemna aceste schimbări pentru tineri? De ce competențe vor avea nevoie pentru a intra pe piața muncii? Ce vor face ei în aceste noi locuri de muncă?

Este evident că în viitoarea piața a muncii se va pune accentul pe locuri de muncă mai calificate și mai profesionale, dar experții au păreri diferite referitor la faptul că aceste schimbări vor duce la pierderi nete de locuri de muncă sau la crearea netă de locuri de muncă.

Raportul ˝100 Jobs of the Future˝  | by Ford Australia, Deakin University and Griffith University (author(s): Russell Tytler, Ruth Bridgstock, Peta White, Dineli Mather, Trevor McCandless, Michelle Grant-Iramu), grupează 100 de roluri profesionale în zece mari categorii, pe baza tipului de muncă desfășurată: Tehnologie, Oameni, Drept și Afaceri, Mediu, Urban, Agricultură, Sănătate, Date, Experiență și Spațiu. Cercetătorii au constatat că locurile de muncă din toate aceste categorii sunt influențate de principalii factori de schimbare: progresele tehnologice, schimbările climatice, democratizarea datelor, globalizarea, presiunile populației și schimbarea profilurilor demografice, iar cele mai multe dintre acestea necesită, de asemenea, un set de competențe multidisciplinare.

Într-o notă mai mult sau mai puțin umoristică, viitorul ne-ar putea rezerva profesii având următoarele câteva titulaturi:

  • Arhitect virtual
  • Apărător al identității virtuale
  • Detectiv de date
  • Sherlock SEO
  • Ecologist media
  • Steward de brand
  • Crypto broker
  • Ghicitor de date
  • Îmblânzitor de roboți
  • Mecanic de roboți
  • Supervizor de drone
  • Artist Swarm
  • Operator de curățenie Entomicrobiotech
  • Instalator specializat în biofilm
  • Proiectant de habitate extraterestre
  • Optimizator de memorie
  • Analist de predicție comportamentală
  • Comunicator cunoștințe alimentare
  • Autor de emoții
  • DJ de emoții prin culoare
  • Designer de experiențe multisenzoriale
  • Nostalgist
  • Manager ShadowTech
  • Specialist în Medicina 3P  – Preventivă, Predictivă și Personalizată
  • Chirurg virtual
 

100 Joburi ale Viitorului | by Ford Australia, Deakin University and Griffith University

După cum putem observa cu ușurință, unele locuri de muncă ale viitorului sunt variații ale celor care există deja, presărate poate cu mai multă tehnologie și mai multă personalizare.

Este de reținut faptul că cele mai multe dintre locurile de muncă ale viitorului nu există încă. Acest fapt face dificilă precizarea exactă a ceea ce vor trebui să facă tinerii pentru a candida pe aceste locuri de muncă. Cu toate acestea, tendințele sunt clare, unele competențe vor continua să fie foarte bine recompensate, în timp ce altele vor fi probabil preluate de mașini.

A ne îndepărta de locurile de muncă de rutină și a ne orienta către munca de calificare cognitivă este deja evidentă și în continuă transformare.

În literatura de specialitate există o serie de teme referitoare la competențele care vor fi din ce în ce mai apreciate în piața muncii a viitorului.

Transdisciplinaritatea este o temă majoră care adresează necesitatea unei baze disciplinare solide, dar combinată cu cunoștințe vaste în alte domenii, cu abilități tehnologice și cu creativitate.

O altă temă este importanța, pentru munca în echipe transdisciplinare, a competențelor umane, din ce în ce mai relevante într-o lume în care roboții fac muncile periculoase, plictisitoare și de rutină.

O a treia temă este nevoia de flexibilitate și adaptabilitate în fața schimbării, precum și importanța capacității umane de a continua să învețe și de a avea o strategie de învățare de-a lungul vieții.

Iată câteva dintre cele mai titrate competențe ale viitorului:

  • competențe cognitive | gândire analitică și creativă, pentru a rezolva probleme complexe
  • competențe digitale | gândire sistemică, inteligența artificială și big data
  • competențe STEM / STEAM | baza unei mari părți a economiei în schimbare
  • competențe de leadership și abilități socio-emoționale
  • reziliență și capacitatea de adaptare rapidă în schimbare
  • flexibilitate, agilitate decizională și autonomie în învățarea auto-reglată
  • curiozitate și capacitatea de a învăța pe tot parcursul vieții.

 

Îndrăznesc să cred că noi oportunități și schimbări în modelele ocupaționale ne vor face viețile mai interesante, mai dinamice și mai mulțumitoare. Cu siguranță vom avea parte de schimbări în modul în care învățăm, lucrăm, ne trăim viața atât în plan personal, cât și în cel profesional, în competențele pe care le vom găsi din ce în ce mai utile pentru noi și pentru societate.

În orice caz, cele trei forțe cheie care vor modela viitorul muncii, par a fi:

  1. automatizarea | mașini din ce în ce mai inteligente care îndeplinesc sarcini din ce în ce mai umane.
  2. globalizarea | forța de muncă poate lucra oriunde, de oriunde.
  3. colaborarea | multe locuri de muncă, în echipe remote-multidisciplinare-intergeneraționale, la mulți angajatori, adesea în același timp.

 

În viitorul previzibil, provocarea Industriei 5.0 pare a nu fi șomajul în masă, ci necesitatea de a educa mult mai mulți tineri pentru locurile de muncă pe care nu le vor putea face computerele.

#EVOLUȚIA CĂTRE INTERSECȚIONALITATE

În același timp, o temă comună în literatura de specialitate este aceea conform căreia tinerilor cu competențe greu de obținut li se oferă locuri de muncă cu normă întreagă și salarii bune, în timp ce tinerilor cu competențe ușor de înlocuit sunt adesea mai puțin pe deplin integrați la locul de muncă, lucrează ca angajați cu fracțiune de normă sau zilieri doar atunci când angajatorul are nevoie de ei și sunt plătiți semnificativ mai puțin.

În marea lor majoritate, futurologii sunt de acord că ˝schimbările care vor avea loc pe piața muncii a viitorului vor fi semnificative, substanțiale și vor necesita probabil ca o mare parte a forței de muncă să se angajeze în reconversie profesională, recalificare și învățare pe tot parcursul vieții˝.

Din fericire, prin faptul că Industria 5.0 reflectă o concentrare pe valoarea eminamente socială și pentru că oamenii sunt văzuți ca active umane, companiile care nu iau în considerare dimensiunea de intersecționalitate în programele interne de promovare a diversității și incluziunii pot pierde în cele din urmă din cauza fluctuației ridicate a personalului supracalificat.

˝Intersecționalitatea este un orizont, care luminează moduri de gândire care nu au fost încă realizate˝.

Pare că într-o lume industrială hiper-tehnologizată, dominată de bărbați caucazieni heterosexuali, înțelegerea și susținerea intersecționalității este o temă extrem de importantă.

Intersecționalitatea adresează natura interconectată a discriminării și a dezavantajului întâlnite la școală, la locul de muncă și în societate. Aceasta mă provoacă să afirm că organizațiile sunt datoare să ia măsuri specifice pentru a crea un loc de muncă mai incluziv și mai echitabil pentru tinerii contemporani.

Acum, mai mult ca niciodată, este momentul oportun pentru a adresa potențialul intersecționalității și a înțelege arhitectura complexă a inegalităților sociale și economice și de a opera schimbări profunde orientate spre justiție socială.

Intersecționalitatea recunoaște faptul că fiecare dintre oameni deține o combinație unică de identități, modelată de factori precum rasa, genul, sexualitatea, etnia, abilitățile, statutul socio-economic și multe altele. Studiile de specialitate arată că aceste identități nu există în mod izolat, ci se intersectează și interacționează unele cu altele, modelând experiențele și oportunitățile oamenilor în moduri extrem de profunde.

Cercetătorii sunt de părere că recunoscând și abordând dimensiunile identității și discriminării, care se intersectează, companiile și echipele executive ar putea înțelege modul în care pot construi o bază de incluziune autentică, dincolo de simbolism. Culoarea pielii, sexul, prezența dizabilităților și orientarea sexuală, toate interacționează și influențează dramatic experiența trăită de oameni și contribuie la rezultate inegale în moduri care nu pot fi atribuite doar unei singure dimensiuni.

Efectele intersecționalității se resimt la locul de muncă, acolo unde angajații care fac parte din două sau mai multe categorii subreprezentate se confruntă cu opresiunea și lipsa de oportunități în moduri specifice.

Cinci efecte negative ale intersecționalității la locul de muncă, sunt:

  1. Inegalitatea salarială.
  2. Lipsa de dezvoltare profesională, pentru toți angajații sau reconversie profesională, recalificare pentru cei care au nevoie.
  3. Discriminarea la angajare și inechitățile în materie de șomaj.
  4. Creșterea hărțuirii sexuale și tolerarea buliyingului.
  5. Variația ratei cifrei de afaceri, din cauza părăsirii organizației a anumitor categorii de angajați.

 

În concluzie, intersecționalitatea pare o temă importantă de abordat începând de la vârf, în organizațiile viitorului. Prejudecățile inconștiente, fac ca talentele din intersecții să le fie deseori invizibile directorilor executivi și managerilor de rang înalt, iar primul pas care normalizează intersecționalitatea organizațională este acela de a pune în aplicare programe de diversitate și incluziune cu obiective măsurabile, cu scopul de a crea și perfecționa soluții inovatoare și semnificative care să includă cu adevărat pe toată lumea.

Până de curând, oamenii își petreceau cea mai mare parte a timpului deservind clienții, însă, în viitor, după toate aparențele, relațiile ar putea să fie la fel de importante ca și produsele și serviciile oferite. Totodată, oamenii lucrau la un singur loc de muncă în cea mai mare parte a vieții lor profesionale, în viitor, o mare parte a forței de muncă va lucra probabil pentru sine, respectiv la mai mulți angajatori, simultan. În plus, oamenii erau definiți de titlul ocupației lor, în viitor vor fi definiți și redefiniți de competențele pe care le au și de modul în care își vor promova competențele căutate de ceilalți. Nu în cele din urmă, atunci când performai excesiv și deveneai ˝cineva˝, erai cunoscut ca acel tip de individ model; în viitor, este probabil ca oamenii să continue să devină noi versiuni ale lor în fiecare zi, pe măsură ce învață continuu și deprind noi competențe.

 

Adresăm toate aceste subiecte, pentru studenții din România, aici:

#MindCraftAcademy

#FutureJobsCup

#ProfesiiBineCimentate

#PepinTEENHubs

 
Reflectează, planifică-ți și acționează pentru a reuși să fii cine vrei tu să fii când vei fi mare!

Citeste mai mult

Eu și Banii | Un jurnal personal de aventuri financiare | Capitolul 10

FACTORUL LATTE© | Cei mai bogați oameni ai lumii, prin diferite mijloace de comunicare, ne încurajează mai mereu și ne provoacă constant să cheltuim lunar, în primul rând, doar ceea ce ne rămâne după ce am economisit și investit pe termen lung. Bineînțeles și după ce, în plan secundar, am plătit toate cheltuielile obligatorii pentru standardul de viață pe care ni-l dorim.

citeste mai mult »